Capitolele VII, VIII, XIX

Frenezia Natiunilor.Problema aparuta in cel de-al III Val, este cea a natiunii. In timpul celui de-al II Val oamenii traiau in triburi, ducate, principate, regate.Deoarece nu exista o natiune unita, era greu de stabilit hotare, norme, iar legile se schimbau dela o zi la alta. O astfel de organizare statala nu permitea dezvoltarea economii, iar o data ce  un negustor iesea sa cumpere si sa vinda, se ciocnea de taxe, impozite, monede diferite.
Ofensiva Imperialista.Nici o civilizatie nus e raspindeste fara lupta, astfel civilizatia celui de-al II Val a invins-o pe cea din primul, astfel formandu-se marile imperii coloniale, unde si-au impus dominatia.Scopul acestul imperialism nu mai era a aduce acasa vase cu aur sau smarlde, ci care intregi cu bumbac, ulei de palmier, cositor.Acest imperialism a deschis mine de cupru in Congo si  sonde de petrol in Arabia.Era un imperialism complet integrat in structura economica a statului industrial.Civilizatia celui de-al II val nimicea tot ce avea in cale,de exemplu in 1898 a a vut loc o executie in masa a luptatorilor condusi de Madhi, de catre soldatii britanici.Cind britanicii, francezii, germanicii , danezii s-au raspindit prin toata lumea, ei nu mai puteau sta izolati, de aceea a fost nevoie crearea unei pieti mondiale.Efortul de creare a pietii mondialese baza pe legea lui david Ricardo, ca fiecare stat trebuie sa produca ceea in ce el este specializat, aceasta presupunea resurse si forta de munca.Daca mai inainte toti negustorii erau independenti, acum ei au fost absorbiti de piata, fiecare trebuind sa vinda tot ce produce, ca exemplu servesc uleiul de palmier pentru producerea margarinei, cauciucul la producerea rotilor.Natiunea celui de-al II val a purtat cele mai singeroase lupte, primul si al II Razboi mondial, lupte pentru suprematie, teritoriu, resurse.
Realismul Industrial.Civilizatia celui de-al II Val avea totul, inca din primul val fiind partei a naturii, Darwin identificase legile care permiteau evolutia sociala, Newton descoperise legile care programau cerul, astfel civilizatia noua care venise pe neasteptate cu noi norme, reguli, , devenise deodata ordonata. Oamenenii au obtinut timp si spatiu, care le-a permis achizitia de terenuri, case, birouri.
Dar realismul industrial a creat si propria lui inchisoare, eliminind tot ce nu poate fi cuantificat, supus dezvoltarii, tranformarii in blocuri si intreprinderi.

Capitolele IV, V, VI

Descifrarea codului

Epoca industrială deschide noi relaţii, precum cele  dintre producator şi consumator care se bazează pe 6 principii. Primul principiu este standartizarea : precum, producerea unuia şi aceluiasi fel de marfă, reviste, circulaţia unei singure monede, circulaţia doar limbilor vorbite precum engleza, franceza, rusa; stabilirea preţurilor  la marfuri,, salarii. Specializarea: ridicarea gardului de profesionalism,formarea specialiştilor, producţia devine de o caitate mai buna .Sincronizarea: muncitorii au fost obisnuţi  să lucreze la timp,sincronizarea are loc nu dupa un ritm biologic , ci in ritmul masinilor.Punctualitatea care nu era importantă în timpul societaţii agricole, a devenit  necesară  în cea industrială, ce a dus la apariţia ceasului, cu care copiii erau obişnuiţi de mici.Chiar  şi viaţa socială a devenit reglată de ceas : vacanţele şi pauzele de cafea.Deasemenea  şi viaţa familială: soţiile nu trebuiau să întarzie cind se pregatesc de ieşire, soţii nu trebuiau sa întarzie cind veneau de la munca.Concentrarea: s-a manifestat prin concentrarea zăcămintelor,  trecerea populaţiei din mediul rural in cel urban, desfaşurarea muncii în fabrici şi nu peste tot. Acest principiu a avut efecte şi în randul populaţiei : delicventţii au fost concentraţi  în închisori, copiii în şcoli, nebunii in case pentru nebuni.Maximizarea : societatea industrială  a trezit prolema obsesivă de creştere. Ţarile se mindreau cu cea mai mare producţie , cu cei mai mulţi oameni  împlicaţi în sectorul industrial şi cu cei mai mari zgaraie nori.Centralizarea a fost efectuată  pe plan politic economic  şi social. Era un singur şef căruia toţi i se supuneau, exista un singur organ de conducere care dicta legile, liniile de cale ferată –una dintre companiile cu cele mai mari venituri , ele centralizau fabricile , locurile de munca  şi locuinţele oamenilor.

Tehnicienii puterii

Întrebarea care a aparut  în timpul celui de-al II Val a fost “cine conduce?”.Conducea cel ce avea proprietate, ce-i punea pe altii la muncă, ce construia căi ferate, telefon, telegraf , ii aducea pe oameni de pe camp la fabrici şi-i făcea dependent de el.Aceste persoane  se numesc  integratori, chiar şi Marx spunea: “conduce cel ce are maşini”. Această  integrare s-a petrecut  în şcoli, în biserici, în guvern.Integrarea devenise o forma de manifestare  autoritaţii , care a dus la formarea ierarhiilor de elite.La un nivel mai înalt, integrarea  a fost impusă de catre “supraelite”, care alocau fonduri de investiţii, astfel s-a format arhitectura de baza  a puterii.

Planul ascuns

Privind toate  statele, putem afirma că în al II-lea  Val, aveau un mod de administrare diferit, însă la bază aveau acelaşi mecanism.Cand au fost răsturnate  elitele primul val, a apărut necesitatea implimentării constituţiei, astfel a aparut societatea democratică şi omului i-au fost acordate drepturi.Muncitorii erau atat de hipnotitazaţi de maşini, încat au ajuns la concluzia ca întregul univers este un mecanism.Astfel a apărut necesitatea remodelării  sistemului , în acest mod socitetatea a primit dreptul la vot şi işi putea singură  alege conducerea, atat la nivel local cit şi central.Deşi omenirea singură facea alegerea, statul niciodată  nu s-a aflat sub influenţa  acesteia, iar odată  ce muncitorii au cerut şi mai multe drepturi, ei fost refuzaţi.Deci, dimocraţia a devenit o forma de demonstrare a egalitaţii intre stat şi socitetate, însă care oricum funcţionau după mecanisme diferite.