Capitolele IV, V, VI

Descifrarea codului

Epoca industrială deschide noi relaţii, precum cele  dintre producator şi consumator care se bazează pe 6 principii. Primul principiu este standartizarea : precum, producerea unuia şi aceluiasi fel de marfă, reviste, circulaţia unei singure monede, circulaţia doar limbilor vorbite precum engleza, franceza, rusa; stabilirea preţurilor  la marfuri,, salarii. Specializarea: ridicarea gardului de profesionalism,formarea specialiştilor, producţia devine de o caitate mai buna .Sincronizarea: muncitorii au fost obisnuţi  să lucreze la timp,sincronizarea are loc nu dupa un ritm biologic , ci in ritmul masinilor.Punctualitatea care nu era importantă în timpul societaţii agricole, a devenit  necesară  în cea industrială, ce a dus la apariţia ceasului, cu care copiii erau obişnuiţi de mici.Chiar  şi viaţa socială a devenit reglată de ceas : vacanţele şi pauzele de cafea.Deasemenea  şi viaţa familială: soţiile nu trebuiau să întarzie cind se pregatesc de ieşire, soţii nu trebuiau sa întarzie cind veneau de la munca.Concentrarea: s-a manifestat prin concentrarea zăcămintelor,  trecerea populaţiei din mediul rural in cel urban, desfaşurarea muncii în fabrici şi nu peste tot. Acest principiu a avut efecte şi în randul populaţiei : delicventţii au fost concentraţi  în închisori, copiii în şcoli, nebunii in case pentru nebuni.Maximizarea : societatea industrială  a trezit prolema obsesivă de creştere. Ţarile se mindreau cu cea mai mare producţie , cu cei mai mulţi oameni  împlicaţi în sectorul industrial şi cu cei mai mari zgaraie nori.Centralizarea a fost efectuată  pe plan politic economic  şi social. Era un singur şef căruia toţi i se supuneau, exista un singur organ de conducere care dicta legile, liniile de cale ferată –una dintre companiile cu cele mai mari venituri , ele centralizau fabricile , locurile de munca  şi locuinţele oamenilor.

Tehnicienii puterii

Întrebarea care a aparut  în timpul celui de-al II Val a fost “cine conduce?”.Conducea cel ce avea proprietate, ce-i punea pe altii la muncă, ce construia căi ferate, telefon, telegraf , ii aducea pe oameni de pe camp la fabrici şi-i făcea dependent de el.Aceste persoane  se numesc  integratori, chiar şi Marx spunea: “conduce cel ce are maşini”. Această  integrare s-a petrecut  în şcoli, în biserici, în guvern.Integrarea devenise o forma de manifestare  autoritaţii , care a dus la formarea ierarhiilor de elite.La un nivel mai înalt, integrarea  a fost impusă de catre “supraelite”, care alocau fonduri de investiţii, astfel s-a format arhitectura de baza  a puterii.

Planul ascuns

Privind toate  statele, putem afirma că în al II-lea  Val, aveau un mod de administrare diferit, însă la bază aveau acelaşi mecanism.Cand au fost răsturnate  elitele primul val, a apărut necesitatea implimentării constituţiei, astfel a aparut societatea democratică şi omului i-au fost acordate drepturi.Muncitorii erau atat de hipnotitazaţi de maşini, încat au ajuns la concluzia ca întregul univers este un mecanism.Astfel a apărut necesitatea remodelării  sistemului , în acest mod socitetatea a primit dreptul la vot şi işi putea singură  alege conducerea, atat la nivel local cit şi central.Deşi omenirea singură facea alegerea, statul niciodată  nu s-a aflat sub influenţa  acesteia, iar odată  ce muncitorii au cerut şi mai multe drepturi, ei fost refuzaţi.Deci, dimocraţia a devenit o forma de demonstrare a egalitaţii intre stat şi socitetate, însă care oricum funcţionau după mecanisme diferite.