Capitolele XIII, XIV

13. Demasificarea mijloacelor de informare

O tendinta noua este cea a spionajului.Spionul difera de celelalte personaje : politisti, cowboy, anume prin inzstrarea sa cu aparate foto infrarosii, microfoane electronice si dorinta de a afla cat mai multa informatie.

Intre cele trei valuri exista mari diferinte in legatura cu nivelul informational al fiecarui individ din perioada respectiva. De exemplu copilul din primul val,se informa numai din natura si un cerc restrains de oameni. In al II val, societatea cunoaste o standartizare a informatiei din reviste, aceleasi imagini  care se intiparesc in constiinta umana. In al treilea val, pe zi ce trece , schimbam imaginile, ideologiile, ideile, atitudinele vechi pe cele noi.

Incepad cu anii 1975 au loc mari schimbari in sistemul informational, desi are loc explozia demografica, numarul revistelor cumparate scade cu un million, in acelasi timp un nivel de achizitionare puternic il au revistele mici particularizate pe un domeniu anumit : juridical, pescuit, sport. Imprimanta devine obiectul de care poate face rost fiecare intreprindere.Telefonul trece la fibru optic, televiziunea si radioul isi maresc numarul emisiunilor si canalelor, apar casetofoane si videocasetofoane, toate laolalta revulutionand conceptia oamenilor despre lume.Al doilea va putem afirma ca era o “minte de masa”,in schimb in al treilea val apar idei, conceptii, adevaruri , opinii contradictorii.

14.Mediul înconjurător inteligent

Prin mediul intelligent, autorul presupune lumea calculatoarelor, care s-au dezvoltat active dupa anii ’70, astfel calculatorul a ajuns sa inlocuiasca multe activitati : ne anunta care va fi vremea, cand trebuie sa ne trezim, ne emite vocea, ne permite a comunicam cu alt personae care se afla la mii de km, fac treburile casnice in locul nostru. Dar nu ne putem incredinta acestei inteligenti artificiale, deoarece nu stim daca ar putea face vreodata rau unui om.

Societatea s-a confruntat cu o alta problema a analfabetismului celui de-al III Val, car enu mai presupune doar citirea ci si cunoasterea calculatorului, Lipsa acestor aptitudini radicand numarul somerilor sau  a oamenilor cu un venit redus.in aceasta noua ionosfera a tehnologiilor, se presupune ca si omul devine mai intelligent, de mic copil fiind obisnuit cu electronica, inovatiile, devine mai cult, mai atot-stiutor, mai curajos.Acum avem parte de o memorie artificiala, nu mai suntem nevoiti sa pastram totul in capul nostru, astfel  putand sa organizam intr-un mod coerent realitatea.

Capitolul XII. Vârfurile

Problema aparuta in cel de-al III Val este cea energetica si naume epuizarea surselor obisnuite precum carbunele si petrolul. In acest scop a aparut politica de manipulare energetica a tarilor prin marirea preturilor. Pentru evitarea acestui fenoment, statele mai dezvoltate incearca sa inlocuiasca energia obisnuita cu cea solara, eoliana, geotermica.

Uneltele viitorului.Carbunele, caile ferate, fabricile au fost industriile celui de-al II Val. O data cu sfarsitul celui de-al II Razboi Mondial, tarile dezvoltate s-au axat pe tehnologii cu totul noi precum: biologia, chimia, industria calculatoarelor, automobilelelor. Astfel in perioada celui de-al III val, industria calculatoarelor ocupa locul 4 in lume, ajungand pina la cele mai mici proportii ele se intilnesc in orice casa, magazin, banca, facilitindu-ne viata de zi cu zi.De exemplu in perioada celui de-al II val erau sapate santuri intregi pentru raspandiurea telefoniei, in ziua de astazi folosindu-ne de fibre optice.

Masini pe orbita.Un spatiu nou descoperit in perioada celui de al III val, este spatiul cosmic. Forta ce ar putea face cele mai mari minuni este lipsa celei  gravitationale, sepraind enzime importante din singele omunului. Deasemenea un proiect care este in cercetare continua, este crearea unei lumi noi in spatiul cosmic.

In adancuri. Primul Val s-a incheiat in momentul cand stramosii nostri au incetat sa vaneze si sa pescuiasca , incepind sa domesticeasca animalele.  La aceeasi faza ne aflam astazi in al III val cu lumea oceanica. Ea, prezentind un spatiu larg si bogat in alimente este foarte atrctiv pentru omenire. Calatoriile in lung si in lat, dauneaza mult lumii acvatice, dar o industrie inteligenta de crestere aa pestelilor  oferindule tot felul de plante microbacterii ar fi o solutie mult mai buna.  Lumea acvatica nu e numai o sursa de alimentatie ci, si un spatiu vast bogat in resurse naturale si plante din care se fac tot felul de medicamente.Pentru a beneficia de aceste bogatii naturale, s-au lensat mai multe constructii de platforme pe apa, care ar putea deveni adevarate orase acvatice.

Ceaa ce se va dezvolta considerabil va fi genetica . Desi unele idei par absurde precum  cresterea unui plaman, rinichi, unii omaneii de stiinta afirma ca toate acestea pot avea loc. Genetica ar putea schimba oamenii in functie de domeniul lor de activitate mai puternici pentru soldati, mai atenti pentru pilotri s.a. Un domeniu unde genetica deja are unele rezultate e agricultura, astfel putem avea o roada bogata, uniforma, in plus putem incrucisa soiuri de plante pentru a obtine altele noi .

Capitolul 10.Final-Mareea Fulger

Ce a servit drept imbold pentru începerea Revoluției Industriale? Putem spune că există mai multe motive : mărirea numărului populației, urbanizarea, apariția mașinei cu abur, exploatarea cărbunelui . Toate acestea lalolaltă au făcut ăa ia sfârșit civilizțtia Primului Val.Autorul ne prezintă al III Val atât din punct de vedere pozitiv cât și negativ. Pe de o parte apare omul industrial care depinde de bani, face parte dintr-o familie nucleu, nu mai e trezit de cocos ci de zgomotul fabricilor și mașinilor, nu mai muncește manual , apar sindicatele care ii apara drepturile de muncitor, dispare sclavia,este prelungită durata vieții,se dezvoltă medicina,omul vede ceea ce nu a mai văzut vreodată –pământul, apare o eleganță mult apreciată – oamenii nu mai sunt stimați pentru goliciune.Deci se observă o emanicipare bruscă atât de ordin social, economic cât și cultural, dar care a adus și unele dezavantaje : societatea celui de al II Val se confruntă cu poluarea mediului, fructele legumele nu mai sunt cele de altădată, în locul maladiilor de înainte-apar altele mult mai grave , omul devine atât de mult constrâns de bani în cat nu mai poate rezista –astfel iau aploare războaiele mondiale,depresia, sinuciderea care duc lumea într-o nouă eră –al III Val.

Capitolele VII, VIII, XIX

Frenezia Natiunilor.Problema aparuta in cel de-al III Val, este cea a natiunii. In timpul celui de-al II Val oamenii traiau in triburi, ducate, principate, regate.Deoarece nu exista o natiune unita, era greu de stabilit hotare, norme, iar legile se schimbau dela o zi la alta. O astfel de organizare statala nu permitea dezvoltarea economii, iar o data ce  un negustor iesea sa cumpere si sa vinda, se ciocnea de taxe, impozite, monede diferite.
Ofensiva Imperialista.Nici o civilizatie nus e raspindeste fara lupta, astfel civilizatia celui de-al II Val a invins-o pe cea din primul, astfel formandu-se marile imperii coloniale, unde si-au impus dominatia.Scopul acestul imperialism nu mai era a aduce acasa vase cu aur sau smarlde, ci care intregi cu bumbac, ulei de palmier, cositor.Acest imperialism a deschis mine de cupru in Congo si  sonde de petrol in Arabia.Era un imperialism complet integrat in structura economica a statului industrial.Civilizatia celui de-al II val nimicea tot ce avea in cale,de exemplu in 1898 a a vut loc o executie in masa a luptatorilor condusi de Madhi, de catre soldatii britanici.Cind britanicii, francezii, germanicii , danezii s-au raspindit prin toata lumea, ei nu mai puteau sta izolati, de aceea a fost nevoie crearea unei pieti mondiale.Efortul de creare a pietii mondialese baza pe legea lui david Ricardo, ca fiecare stat trebuie sa produca ceea in ce el este specializat, aceasta presupunea resurse si forta de munca.Daca mai inainte toti negustorii erau independenti, acum ei au fost absorbiti de piata, fiecare trebuind sa vinda tot ce produce, ca exemplu servesc uleiul de palmier pentru producerea margarinei, cauciucul la producerea rotilor.Natiunea celui de-al II val a purtat cele mai singeroase lupte, primul si al II Razboi mondial, lupte pentru suprematie, teritoriu, resurse.
Realismul Industrial.Civilizatia celui de-al II Val avea totul, inca din primul val fiind partei a naturii, Darwin identificase legile care permiteau evolutia sociala, Newton descoperise legile care programau cerul, astfel civilizatia noua care venise pe neasteptate cu noi norme, reguli, , devenise deodata ordonata. Oamenenii au obtinut timp si spatiu, care le-a permis achizitia de terenuri, case, birouri.
Dar realismul industrial a creat si propria lui inchisoare, eliminind tot ce nu poate fi cuantificat, supus dezvoltarii, tranformarii in blocuri si intreprinderi.

Capitolele IV, V, VI

Descifrarea codului

Epoca industrială deschide noi relaţii, precum cele  dintre producator şi consumator care se bazează pe 6 principii. Primul principiu este standartizarea : precum, producerea unuia şi aceluiasi fel de marfă, reviste, circulaţia unei singure monede, circulaţia doar limbilor vorbite precum engleza, franceza, rusa; stabilirea preţurilor  la marfuri,, salarii. Specializarea: ridicarea gardului de profesionalism,formarea specialiştilor, producţia devine de o caitate mai buna .Sincronizarea: muncitorii au fost obisnuţi  să lucreze la timp,sincronizarea are loc nu dupa un ritm biologic , ci in ritmul masinilor.Punctualitatea care nu era importantă în timpul societaţii agricole, a devenit  necesară  în cea industrială, ce a dus la apariţia ceasului, cu care copiii erau obişnuiţi de mici.Chiar  şi viaţa socială a devenit reglată de ceas : vacanţele şi pauzele de cafea.Deasemenea  şi viaţa familială: soţiile nu trebuiau să întarzie cind se pregatesc de ieşire, soţii nu trebuiau sa întarzie cind veneau de la munca.Concentrarea: s-a manifestat prin concentrarea zăcămintelor,  trecerea populaţiei din mediul rural in cel urban, desfaşurarea muncii în fabrici şi nu peste tot. Acest principiu a avut efecte şi în randul populaţiei : delicventţii au fost concentraţi  în închisori, copiii în şcoli, nebunii in case pentru nebuni.Maximizarea : societatea industrială  a trezit prolema obsesivă de creştere. Ţarile se mindreau cu cea mai mare producţie , cu cei mai mulţi oameni  împlicaţi în sectorul industrial şi cu cei mai mari zgaraie nori.Centralizarea a fost efectuată  pe plan politic economic  şi social. Era un singur şef căruia toţi i se supuneau, exista un singur organ de conducere care dicta legile, liniile de cale ferată –una dintre companiile cu cele mai mari venituri , ele centralizau fabricile , locurile de munca  şi locuinţele oamenilor.

Tehnicienii puterii

Întrebarea care a aparut  în timpul celui de-al II Val a fost “cine conduce?”.Conducea cel ce avea proprietate, ce-i punea pe altii la muncă, ce construia căi ferate, telefon, telegraf , ii aducea pe oameni de pe camp la fabrici şi-i făcea dependent de el.Aceste persoane  se numesc  integratori, chiar şi Marx spunea: “conduce cel ce are maşini”. Această  integrare s-a petrecut  în şcoli, în biserici, în guvern.Integrarea devenise o forma de manifestare  autoritaţii , care a dus la formarea ierarhiilor de elite.La un nivel mai înalt, integrarea  a fost impusă de catre “supraelite”, care alocau fonduri de investiţii, astfel s-a format arhitectura de baza  a puterii.

Planul ascuns

Privind toate  statele, putem afirma că în al II-lea  Val, aveau un mod de administrare diferit, însă la bază aveau acelaşi mecanism.Cand au fost răsturnate  elitele primul val, a apărut necesitatea implimentării constituţiei, astfel a aparut societatea democratică şi omului i-au fost acordate drepturi.Muncitorii erau atat de hipnotitazaţi de maşini, încat au ajuns la concluzia ca întregul univers este un mecanism.Astfel a apărut necesitatea remodelării  sistemului , în acest mod socitetatea a primit dreptul la vot şi işi putea singură  alege conducerea, atat la nivel local cit şi central.Deşi omenirea singură facea alegerea, statul niciodată  nu s-a aflat sub influenţa  acesteia, iar odată  ce muncitorii au cerut şi mai multe drepturi, ei fost refuzaţi.Deci, dimocraţia a devenit o forma de demonstrare a egalitaţii intre stat şi socitetate, însă care oricum funcţionau după mecanisme diferite.

Capitolele I, II, III

   In capitolul I, numit Introducere, Alvin Toffler descrie marea ciocnire de maree,dintre lumea industrializata si lumea informationala, care a produs o catastrofa mondiala, supranumita Al III Val. Prin aceasta notiune autorul descrie finalul apocaliptic, care societatea nu e inca gata sa-l accepte. Pe de o parte al III val este sfarsitul epocii tehnoelectronice, iar pe de alta parte este inceputul disparitiei noastre de pe glob.

Relatarea vietii de inainte are loc prin capitolele II si III intitulate Arhitectura Civilizatiei si Pana Invizibila.In aceste doua capitole este descrisa societatea agricola si cea industriala. Cea agricola s-a format  8000 i.e.n si a durat pina in anul  1650 e.n. Omul primitiv rezista conditiilor dure prin vanat, pescuit- indeletnicirile sale de baza. O data ce triburile de oameni au inceput a posda pamanturi, ei s-au ocupat de cultivarea lor. Desi meleagurile erau fertile, obtinerea unei roade bogate era greu realizabila, din cauza insuficientei minii de munca , rata mortalitatii fiind dstul de inalta si absentei tehnicii.o data cu marele descoperiri stiintifice incepe lupta dintre societatea agricola si ea industrializata.Desigur, industrializarea ia amploare, datorita unui numar mare de avantaje precum :cresterea productiei, deschiderea fabricilor, aparitia unei pieti de desfacere, comertul, procesul de urbanizare, cresterea demografica, constructia cailor de transport si mai ales descoperirea energiei neregenerabile.Chiar si razboiul civil din SUA, nu are loc doar din cauza problemei rasiale, ci si din cauza implimentarii industrializarii.

   Al II Val, schimba complet societatea  agricola. Fabricile aveau nevoie de oamenii calificati, insa deoarece era imposibil de schimbat o societate care stia doar domeniul agriculturii, a avut loc o invatatura in masa- deschiderea scolilor-fabrici. Se schimba si componenta familie, ramanind doar nucleul mama, tata si copiii.Sunt deschise societati anonime, astfel viata omului se rezuma la familia nucleu-scoala fabrica- corporatie.In aceste corporatii ar loc diviziunea muncii, chiar si in arta, apar impresari care rganizeaza concerte, spectacole, iar apoi colecteaza bani de pe renumitele capodopere ale lui Beethoven,Mendelssohn.

O problema devine transmiterea unei informatii la mai multi oameni in acelasi timp, astfel curierii din societatea agricola se transforma in posta, iar mai apoi in telefon si telegraf.

   In capitotul III, este descrisa transformarea omului producator -in omul consumator, emaniciparea femeii,implimentarea contractelor matrimoniale , astfel formandu-se societatea dependenta de bani.